Curtea de Justiție a UE, despre rambursarea taxei auto: Actualul sistem încalcă dreptul românilor

Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a fost luată în contextul unei întrebări preliminare adresate curții de Tribunalul Sibiu.

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Ilie Nicula, pe de o parte, și Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Sibiu și Administrația Fondului pentru Mediu, pe de altă parte, cu privire la refuzul acestora din urmă de a admite cererea acestuia de restituire a taxei auto reglementate prin OUG nr. 50/2008, anulată ulterior întrucât era contrară dreptului UE, potrivit unei alte decizii a CJUE.

În cursul anului 2009, Ilie Nicula, resortisant român cu reședința în România, a achiziționat un autovehicul de ocazie care a fost înmatriculat pentru prima dată în Germania. Pentru înmatricularea acestui autovehicul în România, Nicula a plătit, în temeiul articolului 4 din OUG nr. 50/2008, suma de 5.153 de lei cu titlu de taxă pe poluare.

În 3 mai 2012, Tribunalul Sibiu a admis acțiunea introdusă de Nicula împotriva Administrației Fondului pentru Mediu, beneficiara taxei pe poluare, și a dispus rambursarea taxei respective, pentru motivul că ea a fost instituită cu încălcarea articolului 110 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene (TFUE). Instanța a respins însă acțiunea față de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Sibiu, colectoarea taxei. În urma recursului formulat împotriva acestei sentințe în fața Curții de Apel Alba Iulia, aceasta a casat, la 25 ianuarie 2013, această sentință și a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe, indicând, în vederea noii proceduri de judecată, că, în litigiile de acest tip, calitate procesuală pasivă în cadrul acțiunii în restituirea taxei percepute cu încălcarea dreptului Uniunii nu are numai beneficiarul taxei, ci și colectorul acesteia.

OUG nr. 9/2013, prin care s-a instituit o nouă taxă auto – timbrul de mediu, a intrat în vigoare la 15 martie 2013, respectiv după reînscrierea cauzei pe rolul Tribunalului Sibiu. Acesta din urmă arată că, în temeiul actului normativ menționat, taxa pe poluare deja achitată poate fi restituită exclusiv în cazul în care cuantumul ei este mai mare decât cel al timbrului de mediu, restituirea fiind prevăzută limitativ și fiind redusă doar la această eventuală diferență.

În situația concretă a lui Nicula, cuantumul timbrului de mediu pentru autovehiculul în cauză, rezultat din aplicarea OUG nr. 9/2013, este de 8.126 de lei, în timp ce taxa pe poluare achitată anterior era de 5.153 de lei. Potrivit Tribunalului Sibiu, reclamantul este în eroare când susține că contravaloarea timbrului de mediu pentru autovehiculul său ar fi de doar 3.779 de lei, întrucât, conform articolului 12 alineatul (1) din aceeași ordonanță de urgență, calculul diferenței de restituit se face pe baza formulei de calcul din această ordonanță, în care se utilizează elementele avute în vedere la momentul înmatriculării autovehiculului în România, iar nu pe baza elementelor actuale.

Astfel, potrivit Tribunalului Sibiu, în temeiul OUG nr. 9/2013, reclamantul nu este îndreptățit să recupereze taxa pe poluare și dobânzile aferente, suma corelativă fiindu-i reținută de autoritățile fiscale și de mediu cu titlu de timbru de mediu, având în vedere valoarea acestuia, care este mai mare decât cea a taxei pe poluare achitate la înmatricularea autovehiculului său.

În aceste împrejurări, Tribunalul Sibiu a hotărât să suspende judecarea cauzei și să întrebe CJUE dacă OUG nr. 9/2013 contravine legislației europene (TFUE, Tratatul privind Uniunea Europeană și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene).
CJUE constată că, din cuprinsul articolului 12 alineatul (1) din OUG nr. 9/2013 rezultă, potrivit interpretării date acestuia de tribunal, că, în ceea ce privește vehiculele de ocazie importate dintr‑un alt stat membru, taxa pe poluare percepută cu încălcarea dreptului Uniunii nu este restituită contribuabilului decât în măsura în care aceasta este mai mare decât cuantumul exigibil al timbrului de mediu, calculat pe baza elementelor luate în considerare la data înmatriculării autovehiculului importat în România.

Astfel, sistemul de rambursare are ca efect, în cazul unui autovehicul de ocazie importat dintr-un alt stat membru, limitarea și chiar, precum în cauza principală, eliminarea totală a obligației de restituire a taxei pe poluare percepute cu încălcarea dreptului Uniunii, ceea ce este de natură să mențină discriminarea constatată de CJUE în cazul taxei auto instituite prin OUG nr. 50/2008. În plus, sistemul menționat are ca efect exonerarea autorităților naționale de obligația de a lua în considerare dobânzile datorate contribuabilului pentru perioada cuprinsă între perceperea nejustificată a taxei pe poluare și rambursarea acesteia, notează CJUE.

„În aceste condiții, este necesar să se constate că un sistem de rambursare precum cel în discuție în litigiul principal nu permite exercitarea efectivă a dreptului la rambursarea unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii de care justițiabilii dispun în temeiul acestui drept. Având în vedere ceea ce precedă, este necesar să se concluzioneze că dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui sistem de rambursare a unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii precum cel în discuție în litigiul principal”, se arată în hotărârea CJUE.

Curtea de Justiție a Comunităților Europene a arătat, în 2011, într-un punct de vedere exprimat la cererea unei instanțe românești, că taxa de primă înmatriculare instituită prin OUG nr. 50/2008 încalcă legislația Uniunii Europene întrucât produce un dezavantaj la vânzarea mașinilor second-hand din alte state pe teritoriul României. În ianuarie 2012 a intrat în vigoare o nouă taxă auto, înlocuind OUG nr. 50/2008 cu Legea nr.9/2012, care avea ca scop să facă taxa pe poluare conformă cu Articolul 110 din TFUE. CJUE a decis însă că guvernul român a menținut în vigoare o reglementare națională pe care Curtea o declarase deja incompatibilă cu articolul 110.

De la 15 martie 2013, Guvernul a înlocuit taxa auto cu timbrul de mediu, iar noua formulă de calcul a condus la o creștere în medie de circa 10% a sumei de plată pentru mașinile Euro 4 și Euro 3 și o scădere cuprinsă între 60% și 90% pentru mașinile Euro 2, Euro 1 și non-euro, pe principiul că mașinile vechi au o durată scurtă de funcționare și, deci, vor polua pentru un interval mai mic.
Timbrul de mediu se plătește o singură dată la prima înmatriculare pe piața din România sau la prima transcriere a titlului de proprietate, atât în cazul mașinilor noi, cât și al celor second hand, pentru care nu a fost plătită fosta taxă auto.
Încasările din timbrul de mediu în 2013 au fost de peste 732 de milioane de lei, în timp ce restituirile vechii taxe auto au totalizat peste 570 de milioane de lei.